Decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa.

Pocket

Tot mai des văd reacţii ale românilor care spun că nu mai există nici o speranţă ca penalii să nu-şi facă singuri “tortul”, decât prin manifestări de genul celor de la Revoluţia din 89′. Unii spun că nu poţi face dreptate cu violenţă, că nu poţi cere normalitatea folosind violenţa. Dar nu aţi avut niciodată senzaţia că nimic nu s-a obţinut prin manifestări paşnice, nicăieri în lume? Peste tot în lume şi în toată istoria lumii, legile s-au schimbat doar folosind violenţa, teritoriile s-au câştigat prin războaie. La greci, acum câţiva ani, doar protestele violente au rezolvat problemele existente. Toate conflictele interţări s-au rezolvat folosind atacurile violente. Din păcate aşa s-a întâmplat în toată istoria lumii. Nici un guvern nu a ascultat “strada”, până “strada” nu a pus mâna pe bâte şi a recurs la acte violente. Din păcate. Politicienii nu au avut niciodată urechi pentru protestele paşnice, niciodată. Sau poate aveţi exemple. A ştiut Ceauşescu de problemele românilor până nu au demonstrat violent în stradă? Croaţii au recurs la violenţă pentru ca problemele şi doleanţele lor să fie auzite. Ucrainienii la fel. Am sentimentul deasemenea că manifestările #rezist sunt doar un foc de paie folosind banere şi lozinci. Fix nimic. Nu-i nevoie să folosim lunetişti pentru a lichida politicienii, dar subscriu ălora care spun că până nu intră românii peste ei în Parlament, Dragnea şi ai lui îşi vor face de cap nederanjaţi de “strigătele” ălora din stradă. Dimpotrivă, pesedeii folosesc violenţa prin intermediul jandarmeriei, dar cică nu-i normal să fim ca ei. Păi nu, zic să fim mai răi.

Am ales partidul X, au avut un program de guvernare pentru 4 ani, l-au schimbat după nici 6 luni, au schimbat regulile “jocului” şi din cauza asta există repercursiuni în “familia tradiţională” în care mama are de suferit. Aşadar nu-i corect să afirm “decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-ta”? Că degeaba încearcă ăştia să te roage să nu schimbi legile justiţiei după bunul plac, că până nu pune cineva mâna pe par, va fi în zadar. Nu schimbă porumbelul păcii nimic în ţara asta, nici morţii nu-i plânge nimeni. Aş vrea să-i văd în ştreang ca pe vremea lui Ştefan cel Mare pe unii dintre cei ce nu consideră abuzul vreo problemă. Sau poate “picătura chinezească”. Pentru că m-am enervat să văd că cetăţeanul contează doar 24 de ore la fiecare 4 ani, în rest, le plâng de milă puşcăriaşilor. Mi-aş dori o oră cu Dragnea pe o insulă pustie… Apoi eu să revin în civilizaţie.

Lasă un răspuns